Violența bazată pe gen reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și una dintre cele mai răspândite forme de inegalitate bazată pe gen. Acest fenomen cauzează prejudicii femeilor, copiilor, familiilor, comunităților și societăților.

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice recunoaște și definește următoarele forme de violență:

• violența verbală – se manifestă prin folosirea unui limbaj jignitor, brutal (ex: utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte degradante), precum și prin folosirea unui ton ridicat, amenințător.
• violența psihologică – manifestată, în general, prin amenințare verbală, insulte, jigniri, amenințări, dar și prin discreditare, șantaj emoțional, intimidare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângeri de orice fel.
• violența fizică – manifestată prin vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, imobilizări, precum și prin folosirea armelor albe sau de foc, trafic de persoane pentru muncă, înlăturarea unor organe, sclavie.
• violența sexuală – se manifestă prin agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal, mariaj forțat, pornografie.
• violența economică – manifestată prin interzicerea activității profesionale, reducerea accesului la mijloace de existență primară (hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, telefon etc.), muncă neremunerată.
• violența socială – presupune impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, monitorizarea activităților etc.
• violența spirituală – manifestată prin subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie.
• violența cibernetică – manifestată, în general, prin hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non consensuală de informații și conținut grafic intim etc.

Violența bazată pe gen este larg răspândită la nivel global, ea afectând în mare parte femeile/fetele, însă ea poate viza și bărbații/băieții, aceștia putând deveni victime ale violenței în familie, fiind agresați de către partenere, copii sau părinți.

Drepturile sexuale reprezintă dreptul oricărei ființe umane de a avea și trăi propria sexualitate. Printre ele putem enumera dreptul de a-și alege un partener, de a decide dacă dorești sau nu să întreții raporturi sexuale, dreptul de a fi informat privind sexualitatea etc.

Drepturile reproductive reprezintă dreptul oricărei ființe umane de a face alegeri privind sarcina, metodele contraceptive sau avort.

Principalele drepturi sexuale și reproductive sunt:

• Dreptul la viață – se referă la asistența medicală primită în timpul sarcinii și al nașterii; serviciile medicale pentru femei nu trebuie să se bazeze pe nici un fel de alte considerente decât asigurarea bunăstării ei și a sarcinii sale.
• Dreptul la viață privată – se referă la dreptul de a face propriile alegeri privind sexualitatea, precum și la confidențialitatea ce trebuie să vă fie respectată de către cei care vă oferă asistență medicală, socială, psihologică etc.
• Dreptul la egalitate – se referă la dreptul de a fi tratat(ă) egal și de a nu fi discriminat(ă) din motive etnice, religioase, legate de gen sau privind starea de sănătate; bărbații și femeile au drepturi egale.
• Dreptul la libertate personală și siguranță – se referă la dreptul asupra propriului corp și asupra vieții sexuale, dreptul de a alege liber dacă și când doriți să aveți copii, dreptul de a avea acces la servicii de sănătatea reproducerii.
• Dreptul la libertatea de gândire – se referă la dreptul de a avea propria opinie privind sexualitatea și sănătatea sexuală, precum și la dreptul de a discuta despre aceste opinii.
• Dreptul la informare și educare – se referă la dreptul de a primi toate informațiile necesare pentru a putea avea grijă de sănătatea voastră sexuală și reproductivă.
• Dreptul la căsătorie și la întemeierea unei familii – se referă la dreptul de a decide dacă și când vreți să vă întemeiați o familie, precum și momentul în care vreți copii și distanța dintre sarcini.
• Dreptul de a nu fi supus(ă) torturii și relelor tratamente – se referă la dreptul de protejat(ă) împotriva tuturor formelor de violență legate de sexualitate, precum hărțuirea sexuală, agresiunea sexuală sau violul (inclusiv violul marital), traficul de persoane, abuzul împotriva copiilor sau mutilarea genitală a femeilor.
• Dreptul la asistență medicală – se referă dreptul de acces la asistența medicală și de a beneficia de îngrijiri medicale în condițiile stabilite de legile în domeniu.

În România, drepturile în domeniul reproducerii sunt stipulate în Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 privind drepturile pacientului.

În perioada aceasta Fundația ICAR derulează activitatea de colectare de date/cercetare la nivel național, prin aplicarea de chestionare atât în rândul refugiaților/migranților, cât și în rândul specialiștilor din cadrul autorităților publice/organizațiilor nonguvernamentale cu atribuții in domeniul migrației/violenței.

În acest sens, vă invităm să contribuiți la cercetarea realizată în cadrul proiectului EVA IRFAM – Există Violență Ascunsă În Rândul Femeilor Ajunse Migrante și să răspundeți la câteva întrebări privind experiența dumneavoastră de lucru cu migranții/refugiații, cu focus pe violența de gen.

Completarea online a chestionarului adresat specialiștilor din cadrul autorităților publice/organizațiilor nonguvernamentale se poate realiza apăsând aici .

Chestionarul este disponibil doar în limba română.

Timpul de completare al chestionarului este estimat a fi între 10 și 15 minute.

V-am fi recunoscători dacă ați putea să îl completați până la data de 16 mai 2022.

Violența împotriva femeilor și fetelor există în toate țările și la toate nivelurile societății. Fiecare stat are o responsabilitate fundamentală ce ține de drepturile omului să ofere protecție împotriva acestui tip de violență. Aceasta nu reprezintă o chestiune privată. 

Fundația ICAR, care desfășoară proiectul EVA IRFAM (Există Violență Ascunsă în Rândul Femeilor Ajunse Migrante) s-a alăturat, începând cu anul 2021, Rețelei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor în condamnarea fermă a tuturor formelor de violență împotriva fetelor și femeilor. 

Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice cere statelor semnatare să implementeze politici comprehensive și coordonate împotriva acestui tip de violență. Drepturile supraviețuitoarelor trebuie să se regăsească în centrul tuturor măsurilor. Activitatea societății civile trebuie să fie încurajată și susținută. Este foarte important ca autoritățile să formuleze și să implementeze politici și strategii specifice pentru a proteja și ajuta supraviețuitoarele violenței de gen. 

Fundația ICAR își propune să crească gradul de informare a femeilor migrante/tinerilor migranți asupra modalităților de acțiune în cazuri de violență bazată pe gen și reducerea toleranței față de actele de violență bazată pe gen în comunitate.

Violență bazată pe gen este un fenomen adânc înrădăcinat în inegalitatea de gen și reprezintă una dintre cele mai notabile încălcări a drepturilor omului. Violența de gen a fost definită de Comitetul CEDAW ca acel tip de violență care se adresează unei persoane pe criterii de gen sau sex. Include acte care provoacă vătămări sau suferințe fizice, mintale sau sexuale, amenințarea cu astfel de acte, constrângere și alte privări de libertate.

Cu toate că atât femeile, cât și bărbații pot fi victime ale violenței bazate pe gen, s-a putut constata că majoritatea victimelor este reprezentată de către femei și fete. De precizat este și faptul că violența sexuală, inclusiv exploatarea și abuzul, reprezintă o formă de violență bazată pe gen.