Violența
bazată pe gen este o încălcare gravă a drepturilor omului. Obligațiile și
angajamentele articulate în numeroase instrumente internaționale și regionale,
inclusiv Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare
împotriva femeilor, Convenția privind drepturile copilului, Platforma de
acțiune de la Beijing, Programul de acțiune al Conferinței internaționale
privind populația și dezvoltarea, rezoluțiile Consiliului de Securitate 1308,
1325, 1820, 1888 și altele, oferă o perspectivă globală mandat global care
impune ONU și statelor părți să acționeze în acest sens la toate nivelurile
corespunzătoare.
Există
trei principii cheie care stau la baza Violenței sexuale în timpul unor
conflicte și post – conflicte;
· violența
împotriva femeilor și fetelor este aproape întotdeauna mai răspândită decât
violența împotriva bărbaților și băieților în situațiile de conflict;
· bărbații
și băieții sunt parte a problemei și trebuie să devină o parte mai mare a
soluției;
· violența
sexuală împotriva femeilor și fetelor, precum și împotriva băieților și
bărbaților, provine din multe dintre aceleași cauze de bază și, prin urmare,
soluțiile trebuie să fie abordate într-un mod mai holistic.
Conflictul
exacerbează inegalitățile și abuzurile de gen de putere care pot duce la
violență bazată pe gen. Conflictul nu provoacă violența sexuală și alte forme
de violență bazată pe gen (GBV), deși poate manifesta noi forme de GBV în acele
medii. Violența sexuală capătă noi forme ca o consecință a conflictului și, de
multe ori, este adesea folosită ca o tactică de război, fie la întâmplare, fie
în mod opportunist sau în mod sistematic.
Atât
în situații de conflict, cât și post-conflict sunt locuri în care violența sexuală
tinde să fi mai răspândită și mai gravă din cauza nivelurilor mai ridicate ale
violenței, a prăbușirii coeziunii sociale și a ordinii publice, și de agravarea
vulnerabilităților existente. Odată cu
prăbușirea ordinii sociale, impunitatea este, de asemenea, mai probabilă.
Violența
sexuală și alte forme de violență bazată pe gen sunt
folosite în conflicte ca instrument de demotivare a
populațiilor afectate de conflicte pentru a le împiedica să riposteze, prin
teroare și încercări de subjugare, sau pentru a umili și a face de rușine
bărbații și femeile. Uneori violența de gen este folosită ca instrument
de îndoctrinare și crearea unor
legături de grup pentru combatanți. Violența de gen este utilizată ca recompensă sau formă de compensație
(“prada de război”) pentru combatanții care, de obicei, nu sunt
plătiți în alt mod. Violența sexuală este uneori un instrument de genocid,
utilizat pentru a transforma compoziția etnică sau socială a unei societăți.
Combatanții o pot folosi atât în mod strategic, ca amenințare sau avertisment
pentru a controla zone de importanță economică sau politică, cât și la
întâmplare, ca urmare a perpetuării unui ciclu de anxietate și frică care
împiedică recuperarea (UNFPA, 2012) și afectează emoțiile și bunăstarea
psihologică a celor care au îndurat astfel de violențe.
Cele
mai multe dintre victimele directe ale violenței de gen sunt femeile și fete;
unele sunt bărbați și băieți.
Conform
studiului
“Violența sexuală în conflicte și post-conflict: Implicarea bărbaților și
băieților“, realizat de United Nations Population Fund, mărturiile
femeilor care trăiesc pentru a povesti despre suferințele lor, inclusiv ca
sclave sexuale în timpul războiului, demonstrează nivelurile de traume
inimaginabile care au fost impuse femeilor și fetelor. Conform aceluiași
studio, în
mediile post-conflict, violența sexuală și violența fizică împotriva partenerei
feminine pot fi modalități prin care un bărbat își poate afirma poziția dominantă.
chiar dacă a pierdut totul.
Abordarea problemei multidimensionale a
violenței sexuale în situații de conflict și post-conflict este complexă și
dificilă. Comunitatea internațională a recunoscut că o prevenire și o reacție
eficace vor necesita eforturi pe termen lung, cuprinzătoare și coordonate de
către mai multe părți interesate care să abordeze diferitele aspecte ale
populațiilor afectate, inclusiv preocupările lor în materie de sănătate,
educație, economie, drept, psihosocial și Securitate.