Comisia Europeană a propus în 2022 norme la nivelul UE pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Directiva propusă incriminează violul definit pe baza lipsei consimțământului, mutilarea genitală a femeilor și violenței cibernetice, incluzând: partajarea neconsensuală de imagini intime; urmărirea cibernetică în scopul hărțuirii; hărțuirea cibernetică; incitarea cibernetică la violență sau la ură. Noile norme consolidează, de asemenea, accesul victimelor la justiție și încurajează statele membre să pună în aplicare un mecanism de ghișeu unic, ceea ce înseamnă că toate serviciile de sprijin și protecție ar trebuie să fie situate în același loc.Victimele ar trebui să poată solicita despăgubiri în cursul procedurilor penale. Propunerea solicită, de asemenea, luarea unor măsuri adecvate și specializate de protecție și de sprijinire, de exemplu, prin intermediul liniilor de asistență telefonică gratuite și al centrelor de primire în regim de urgență în caz de viol. Aceasta prevede, totodată, sprijin specific pentru grupurile cu nevoi specifice sau grupurile expuse la riscuri, inclusiv pentru femeile care fug din calea conflictelor armate.
Elementele-cheie ale noilor norme propuse
1. Incriminarea violului, a mutilării genitale a femeilor și a violenței cibernetice
Comisia propune ca următoarele fapte să fie incriminate ca infracțiuni în toate statele membre ale UE: (i) violul definit pe baza lipsei consimțământului; (ii) mutilarea genitală a femeilor; (iii) urmărirea cibernetică în scopul hărțuirii; (iv) partajarea neconsensuală de imagini intime; (v) hărțuirea cibernetică și (vi) incitarea cibernetică la ură sau la violență.
Propunerea completează Actul legislativ privind serviciile digitale, făcându-l operațional prin definirea conținutului online ilegal legat de violența cibernetică. Aceasta va permite, de asemenea, desfășurarea unor proceduri judiciare rapide de eliminare rapidă a conținutului online relevant.
2. Proceduri sigure de raportare și de evaluare a riscurilor
Propunerea abordează raportarea insuficientă a cazurilor de violență împotriva femeilor, o problemă nesoluționată încă. Aceasta introduce noi modalități de raportare a actelor de violență care iau în considerare dimensiunea de gen, sunt mai sigure, mai simple și mai accesibile – inclusiv online – și sunt adaptate copiilor.
Regimurile de confidențialitate nu vor mai fi o piedică în calea raportării riscurilor iminente de vătămare corporală gravă de către profesioniști, cum ar fi lucrătorii din domeniul sănătății sau psihiatrii. De asemenea, autoritățile ar urma să fie obligate să efectueze evaluări individuale ale riscurilor atunci când victima le contactează pentru prima dată, pentru a evalua riscul prezentat de autorul infracțiunii. Pe această bază, autoritățile ar trebui să ofere protecție imediată prin ordine de interdicție sau de protecție de urgență.
3. Sprijinirea victimelor prin intermediul liniilor de asistență telefonică și al centrelor de primire în regim de urgență în caz de viol
Pentru a răspunde nevoilor foarte specifice ale victimelor violenței sexuale, Comisia propune ca statele membre să furnizeze servicii specifice, inclusiv centre de primire în regim de urgență în caz de viol. Victimele care se confruntă cu un risc crescut de violență, inclusiv femeile care fug din calea conflictelor armate, ar trebui să primească sprijin specific din partea statelor membre. Linia națională de asistență telefonică pentru sprijinirea victimelor violenței împotriva femeilor și ale violenței domestice ar trebui să fie pusă la dispoziție 24/7, pe tot parcursul anului, și să fie gratuită. Atunci când victima este copil, sprijinul oferit de autorități ar trebui să fie adecvat vârstei, ținând seama de interesul superior al copilului. Victimele violenței cibernetice vor avea, de asemenea, dreptul la un sprijin adecvat, inclusiv la consiliere cu privire la modalitățile de solicitarea a unei asistențe juridice și de eliminare a conținutului online. În cazurile de hărțuire sexuală la locul de muncă, servicii de consiliere externă ar trebui puse la dispoziția victimelor și a angajatorilor.
4. Respectarea vieții private a victimelor în cadrul procedurilor judiciare
Comisia propune ca dovezile sau întrebările referitoare la viața privată a victimelor, în special la istoricul lor sexual, să poată fi utilizate numai atunci când este strict necesar. Victimele ar urma să aibă dreptul de a solicita de la autorii infracțiunii despăgubiri integrale pentru daune, inclusiv costurile asistenței medicale, ale serviciilor de sprijin, ale pierderii de venituri, precum și ale prejudiciului fizic și psihologic. Ar trebui să poată, de asemenea, să obțină despăgubiri în cursul procedurilor penale.
Violența împotriva femeilor și violența domestică sunt răspândite pe scară largă în întreaga UE și se estimează că afectează 1 din 3 femei din UE. Una din două femei a fost victima hărțuirii sexuale. Una din 20 de femei declară că a fost violată. Violența online este, de asemenea, în creștere, vizând în special femeile din viața publică, precum cele implicate în jurnalism și politică. 1 din 2 femei tinere s-a confruntat cu violența cibernetică pe criterii de gen. Femeile se confruntă, de asemenea, cu acte de violență la locul de muncă: aproximativ o treime din femeile din UE care s-au confruntat cu hărțuirea sexuală au fost victime ale acestui tip de hărțuire la locul de muncă