Cum putem măsura egalitatea de gen?

Institutul European pentru Egalitate de Gen – EIGE, instituție a Uniunii Europene, realizează la intervale periodice Indexul Egalității de Gen. Cel mai recent, din 2021, îi acordă României un scor de 54,5 ( unde 0 reprezintă inegalitate totală și 100, egalitate totală), plasând țara noastră pe locul 25 în UE, urmată doar de Ungaria, Grecia. Media UE este de 68, țările fruntașe fiind Suedia (83,9) și Danemarca (77,8), cu Olanda (75,9), Franța (75,5) și Finlanda (75,3), având de asemenea un grad ridicat de egalitate de gen.

Indicele egalității de gen cuprinde șase domenii principale (activitate profesională, bani, nivel de cunoștințe, timp, putere și sănătate) și două domenii satelit (inegalități care se intersectează și violență). Acesta măsoară nu numai disparitățile de gen între femei și bărbați, ci, de asemenea, ia în considerare contextul țării și diferitele niveluri de realizare a obiectivelor statelor membre în diferite domenii. Un scor general ridicat reflectă atât disparitățile de gen mici (sau absente), cât și o situație generală bună (de exemplu, o pondere ridicată a ocupării forței de muncă atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor).

În România, domeniul muncă, are un scor de 67.5% și face referire la:

• Participarea femeilor și a bărbaților pe piața muncii diferă prin rata de șomaj, în munca prestată cu normă întreagă sau parțială etc. Femeile au o rată ușor mai mică de angajare decât bărbații și tind să lucreze cu normă parțială mai mult decât cei din urmă, în parte din cauza îndatoririlor familiale și casnice și a rolurilor stricte de gen.
• Segregarea pe domenii de muncă ( domenii “feminine“, respectiv “ masculine”, precum sănătatea, învățământul, respectiv industria IT sau ingineria). Acest fapt este relevant întrucât domeniile “feminine“ sunt, în medie, mai prost plătite decât cele “masculine”.

Domeniul bani, are un scor de 69.1%, iar acest domeniu face referire la:

• Diferența de salarizare între femei și bărbați (gender pay gap), calculată ca fiind diferența dintre câștigurile orare brute medii ale bărbaților și femeilor exprimată ca procent din câștigurile orare brute medii ale bărbaților. În România, în 2019, diferența a fost de 3,3%, a doua cea mai mică diferență din UE, în vreme ce media europeană a fost de 14.1%.
• Riscul de sărăcie și excluziune socială, femeile, în special cele mai în vârstă, fiind mai expuse decât bărbații.

Domeniul sănătate, a avut un scor de 71.3%, iar acest domeniu face referire la:

• Speranța de viațăă, mai mare la femei în România (79 de ani) decât la bărbați (72 de ani). Aceste diferențe se datorează, parțial, unor factori biologici, condițiilor de muncă dificile pentru o parte din populația masculină, precum și comportamentului riscant pentru sănătate, care este mai frecvent întâlnit în rândul bărbaților (consum de alcool, diete neechilibrate etc).
• Accesul la servicii de sănătate, inclusiv sănătate sexuală și reproductivă.

Un alt domeniu este reprezentat de puterea politică și economică, acesta având un scor de 34.7%. Aceest domeniu face referire la proporția de femei în poziții de putere, anume, în Parlament, Guvern, Consiliile Locale și Județene, precum și în comitetele de conducere ale marilor companii și ale Băncii Centrale. În toate aceste cazuri, în România, femeile reprezintă între 5% și 30% dintre membri.

Domeniul timp, a avut un scor total de 50.3% acesta reprezentând echilibrul dintre viața personală și profesională, femeile petrecând în mediu mai mult timp decât bărbații, de multe ori, după serviciu, ocupându-se de treburile casnice, îngrijind copii, persoane în vârstă și persoane cu dizabilități.

În România, educația are un scor de 50%, oferind informații despre accesul la educație, domeniu unde nu există diferențe cantitative semnificative de gen. Tot aici se facem referire și la segregarea pe domenii de studii, fapt ce se reflect apoi și în segregarea pe  domenii de muncă.

În Indexul Egalității de Gen nu sunt cuprinse și elementele relevante pentru domeniul educație, precum: marginalitatea egalității de gen, inclusiv în conținuturile curriculare, prezența stereotipurilor de gen în manualele școlare.

Violența de gen eeste un tip de agresiune îndreptată împotriva unei femei sau care afectează femeile în mod disproporționat. Legislația din România urmărește următoarele tipuri de violență domestică: violența fizică, sexuală, emoțională, verbală, economică, socială, spirituală și cibernetică.

• În România, 28,5% din femei trec printr-o experiență de violență fizică și/sau sexuală de-a lungul vieții.
• În ceea ce privește violența în familie, 92% dintre agresori sunt bărbați, 76% dintre victime sunt femei.

De menționat este faptul că discriminarea femeilor este adesea o discriminare multiplă, adăugându-se criterii prcum vârsta, rasa, etnia, dizabilitatea sau orientarea sexuală.