Programele de succes în domeniul prevenirii și răspunsului la violența sexuală și de gen sunt acelea care au fost concepute în urma consultărilor cu comunitățile de refugiați, în special cu femeile și fetele, și care sunt bazate pe colaborarea multisectorială și inter-agenții.
Unii din pașii ce trebuie urmați în dezvoltarea unui cadru de acțiune trebuie făcuți simultan, alții după ce s-au implementat strategii de prevenire și monitorizare. Acești pași sunt, după cum urmează:
- Identificarea și Implicarea actorilor relevanți – lideri ai comunității de refugiați, atât cât și bărbați, indivizi și grupuri influente în comunitate, reprezentanți ai comunităților locale, ai serviciilor medicale, agenții de servicii comunitare, ONG-uri naționale și internaționale, juruști în domeniu, agenții ONU. Aceștia trebuie reuniți într-o întâlnire de lucru, care să cuprindă instruire și lobby pe problematica drepturilor omului, a violenței sexuale și de gen, a protecției, precum și prezentarea tuturor serviciilor disponibile. De asemenea, trebuie stabilită agenția/instituția coordonatoare și planul de acțiune pentru strângerea informațiilor, analizarea situației și viitoarele întâlniri pentru planificcarea strategiilor de prevenire și răspuns.
- Înțelegerea tuturor fețelor acestui fenomen și agrearea asupra scopului acțiunilor commune ale actorilor implicați – cunoașterea terminologiei și a fenomenului permite colectarea riguroasă de informații precum și analiza comparative la nivel international, valorificând astfel date importante pentru planificarea și dezvoltarea unor programe poate nerealizabile până în present.
- Analiza situațională – de la care se pornește presupune definirea problemelor, a nevoilor, a resurselor, și a scopurilor și obiectivelor specific, a activităților și rezultatelor așteptate. În funcție de resursele și experiența disponibile, metodele de strângere a informațiilor pot include: interviuri individuale, vizite în teritoriu, întâlniri de coordonare, focus grupuri, observații, revizuirea și completarea informațiilor deja existente.
- Acordul asupra unui set de principii orientative la nivelul programelor dar și a individului.
- Definirea rolurilor și a responsabilităților pentru toți cei implicați
- Stabilirea modalităților de monitorizare și evaluare – monitorizarea continuă asigură că acțiunile de prevenire și răspuns se derulează corespunzător, în timp ce evaluările periodice pun în evidență impactul strategiilor de prevenire și răspuns. Acest plan de acțiune trebuie să includă și resursele financiare și umane pentru monitorizare și evaluare.
- Crearea unor mecanisme de raportare și coordonare prin stabilirea și revizuirea continua a metodelor de raportare în rândul și între diferiții actori implicați.
Interesul superior al copilului trebuie să primeze.
Copiii care sunt victime/supraviețuitori ai violenței sexuale și de gen trebuie să aibă acces imediat la îngrijire medical și support psihologic, iar dacă este cazul, și la asistență juridică. Toate acțiunile trebuie să circumscribe principiului interesului superior al copilului.
În stabilirea interesului superior al copilului, exprimarea propriilor dorințe și sentimente ale acestuia trebuie să fie luate în considerare.